Ii iei cu tine pe toti?

Te-ai gândit vreodată că-ţi faci prea multe griji?
Am întâlnit odată pe cineva care mi-a spus: "eu sunt o persoană foarte bine ancorată în realitate!"
Şi a spus-o cu atâta mândrie răspândind un miros de ego încins care a umplut pe dată încăperea.

Senzaţia asta de a fi responsabil vine din dorinţa de a controla totul, viaţa noastră şi dacă se poate şi pe-a altora.
Nu spun că e o idee bună să nu ne pese de nimeni şi nimic, dar având această dorinţă de a controla tot ce e în jurul nostru de fapt tot ce e în jurul nostru ne controlează.

Cum?

Dacă nu ai aşteptări nu vei fi dezamăgit! 
Când ai aşteptări de la ceilalţi şi ei nu se comportă conform planului tău vei fi dezamăgit. Când vrei cu ardoare ceva şi încerci să aduci acel ceva în viaţa ta cu orice preţ şi eşuezi, vei fi dezamăgit, vei considera că nu eşti destul de bun...

Ideea este să fim flexibili, dacă ţinem cu dinţii minţii de ceva anume vom ajunge unde ne duce acel ceva nu unde ne-am propus noi iniţial. Chiar dacă vedem că ne abatem de la drum vrem controlul şi ne ţinem bine, până vom ajunge în cu totul şi cu totul altă parte, ratând de fapt celelalte oportunităţi.


Apropo de trăit în aici şi acum...

Tanzan şi Ekido erau doi călugări budişti care se întorceau la templu pe o ploaie torenţială. La o răscruce de drum au întâlnit o tânără frumoasă purtând un kimono de mătase, care nu putea să treacă peste un râuleţ.
"Vino fetiţo" i-a spus Tanzan luând-o în braţe şi trecând-o peste râuleţ.
Ekido nu a mai scos nici un cuvânt până au ajuns la templu. Într-un final nu s-a mai putut abţine şi a spus:
"Noi călugării nu ne apropiem de femei, mai ales de cele tinere şi frumoase, e periculos, de ce ai făcut asta?
Eu am lăsat fată acolo, tu încă o mai ţii în braţe?"