28 martie 2013

Viata...

A fost odată un bărbat căruia i-a murit soţia, astfel încât el locuia împreună cu cele două fete ale sale, care erau din fire foarte curioase şi inteligente. Fetele îi puneau mereu multe întrebări... la unele ştia să le răspundă, la altele nu...

Tatăl lor îşi dorea să le ofere cea mai bună educaţie, de aceea într-o zi şi-a trimis fetele să petreacă o perioada de timp în casa unui înţelept. Acesta ştia întotdeauna să le răspundă la întrebările pe care ele le puneau.La un moment dat una dintre ele a a adus un fluture albastru pe care plănuia să îl folosească pentru a înşela înţeleptul.

Ce vei face? O întrebă sora ei.

 Voi ascunde fluturele în mâinile mele şi o să întreb înţeleptul dacă e viu sau mort. Dacă va zice că e mort, imivoi deschide mâinile şi îl voi lăsa să zboare. Dacă va zice că e viu, îl voi strânge şi îl voi strivi. Şi astfel orice raspuns va avea, se va înşela! Cele două fete au mers într-o clipă la înţelept şi l-au găsit meditând. - Am aici un fluture albastru. Spune-mi, înţeleptule, e viu sau mort? Foarte calm, înţeleptul surâse şi îi zise:

Depinde de tine căci este în mâinile tale...

Că suntem conştienţi sau nu că suntem dispuşi să acceptăm sau nu viaţa noastră este în mâinile noastre... Modalitatea de a percepe lucrurile va determina acţiunile...

18 martie 2013

Prosperitate

Un munte de bani nu te va face să te simţi prosper... pentru că atunci când vei ajunge la o anumită sumă vei ridica standardele... 

Pentru că a creşte este viaţa, dacă vrei să creşti intelectual o poţi face, dacă vrei să creşti emoţional o poţi face, dacă vrei să oferi mai mult o poţi face!

Dar crescând şi simţindu-te totuşi insignifiant înseamnă a fi intodeauna sărac!!!

Majoritatea oamenilor au tendinţa de a fi nefericiţi pentru că ei consideră, nu că n-au oferit destul, ci că nu li sa oferit cât ar fi meritat. Fiecare om are în viaţa să câte ceva pentru care ar trebui să fie recunoscător, fiecare om are un punct de plecare în viaţa sa, fiecare dintre noi poate alege să crească şi să se simtă bine cu el însuşi... Prosperitatea este o stare, este ceva care se simte, este recunoştinţa şi bucurie...


Ganduri  bune...

12 martie 2013

Fericire...


Păşind astăzi pe drumul existenţei mi-a căzut în cap de undeva din neant cuvântul fericire... L-am auzit de mii de ori şi l-am citit cam tot de-atâtea... Ce este fericirea de fapt? Sunt oamenii în general fericiţi? Sunt eu fericit?


Percepţia despre fericire este una... materială... Dacă ai casa eşti fericit dacă ai maşina eşti fericit dacă ai un partener frumos eşti fericit în concluzie dacă ai o situaţie materială bună eşti fericit!!!! Da' ce ne facem tovarăşi cu aia care au deja toate astea şi nu-s fericiţi? Păi îi putem judeca şi cataloga drept ignoranţi! Păi dacă ai faimă şi parale de ce naiba nu poţi fi fericit? Ar întreba cu stoicism un hâtru bun de gură... Întrebare la care cei vizaţi nu prea ar şti ce să răspundă...

Lucrurile de pe lumea asta sunt făcute pentru a ne sluji existenţei şi evoluţiei, majoritatea însă le slujesc ei lor şi uite aşa a avea devine cumva a fi... Pentru scurtă durată însă... Ai cumpărat o casă eşti fericit atunci, după 6 luni devine un lucru normal te-ai obişnuit cu ea şi ţi se pare că a fost acolo dintodeauna, şi parcă ai simţi un pic c-ai merita una mai mare şi tot aşa cu fiecare lucru pe care-l obţii, şi tot umblând să obţii nu vei avea niciodată timp să te bucuri de ceea ce ai...

Se spune că eşti ceea ce faci, eu unu sunt de acord, munca pe care o desfăşori intru societate şi în cadrul căreia îţi petreci o mare parte din viaţă este cine şi ce eşti tu de fapt... Bufff ar sări unii cu un.."pe naiba" răsunător... Ehhh stai un pic stimabile că nu terminai vorba... Munca este evoluţie doar în momentul în care ai găsit domeniul de activitate care-ţi place şi cu care eşti împăcat, acel ceva care aduce un plus de valoare... Majoritatea oamenilor urăsc ceea ce fac, urăsc ziua de luni şi aşa mai departe... Dacă tu urăşti ceea ce faci şi eşti acolo 5 zile pe săptămână, timp în care eşti nefericit, cum vei evolua?

Dacă tu nu eşti împăcat cu activitatea pe care o desfăşori implicit îţi vor lipsi şi lucrurile iar când lucrurile lipsesc iar eşti nefericit... În concluzie eşti frustrat că ai o meserie în care nu te regăseşti, şi în general dacă nu te regăseşti vei câştiga exact atâta cât îţi trebuie să trăieşti sau mai puţin chiar. Cât eşti la muncă eşti nefericit iar când ajungi acasă şi vezi că nu ai ce vrei iar eşti nefericit rezultatul va fi???



Fericirea nu ţine de materie clar, au fost oameni care s-au împăcat cu ei înşişi găsindu-şi fericirea într-o închisoare! Primul pas ar fi să schimbi domeniul de activitate dacă nu-ţi place, gândeşte-te ce ai face oricum chiar de ai fi plătit sau nu şi... fă-l! Apoi când te vei împăca cu locul de unde îţi vin banii ei vor veni iar dacă vei fi fericit dorindu-ţi un lucru nu frustrat că nu-l ai, vor fi mai multe şanse să-l obţii pentru că nu vei fi mereu în contradicţie cu universul...



Fericirea este o stare şi pentru început poate veni din activitatea pe care o desfăşori responsabil şi cu plăcere. Iar activitatea care îţi place te va conduce către progres pentru că vei fi motivat să-l cauţi...



Gânduri bune şi... alegeri inspirate!!!